👤Author
Name: Ştefan S. Gorovei
Affiliation: Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
📄Article
Citation Recommendation: GOROVEI, Ştefan S. „Cărturari putneni din secolul al XVIII-lea. între năzuință și fabulație”. In: RITL, New Series, X, No. 1-4, January-December 2016, p. 65-82.
Titlul: CĂRTURARI PUTNENI DIN SECOLUL AL XVIII-LEA. ÎNTRE NĂZUINȚĂ ȘI FABULAȚIE
Title: LETTERS FROM PUTNA MONASTERY IN THE EIGHTEENTH CENTURY. BETWEEN ASPIRATION AND FABULATION
Pages: 65-82
Language: Romanian
URL: https://ritl.ro/pdf/2016/4_S_S_Gorovei.pdf
Résumé: Pour mieux comprendre la culture roumaine ancienne, il nous faut connaître – selon l’auteur de cette étude – la vie et l’activité des hommes qui ont contribué à son édification, mais aussi établir (ou rétablir) la paternité des textes, identifier les copistes, les traducteurs et les possesseurs de manuscrits, la circulation des livres etc. Autrement dit, il nous faut savoir qui pouvaient écrire et qui pouvaient lire. Le XVIIIe siècle met à la disposition du chercheur passionné par de tels sujets un panorama vaste et intéressant, avec beaucoup de lacunes à combler. A Poutna, ce siècle s’est avéré bien riche en matière culturelle, avec ses lettrés issus de la communauté monastique, hommes laborieux et dévoués à cette mission. Parmi eux, l’archimandrite Vartolomei Mazereanu, traducteur de plusieurs ouvrages théologiques, s’intéressait aussi à l’histoire: il a composé une chronique de la Moldavie pour les années 1741–1769 (mais qui passe encore sous le nom d’un noble moldave, Jean Cantacuzène!) et une brève histoire du Monastère de Poutna, dont il connaissait parfaitement les archives (c’est lui qui avait mis en ordre les vieilles chartes princières, ainsi que tous les autres documents concernant les propriétés, pour dresser un grand catalogue avec leurs résumés). Pourtant, il lui fut impossible de rédiger une histoire critique, qui s’appuie sur les documents et les manuscrits conservés à Poutna et qui utilise aussi les inscriptions votives et funéraires qui y existaient à l’époque. Trop attaché aux légendes, aux soi-disant traditions perpétuées oralement par les vieux moines, il a composé une „histoire” dont la première partie tient du fabuleux (c’est lui qui a inventé le rôle de Daniel l’ermite dans la fondation du Monastère de Poutna, tandis que ce personnage appartient, en entier, à l’histoire du Monastère de Voroneţ!). Ses aspirations ont été surpassées par son penchant pour la fabulation. A la même époque, Nathan (Nathanael), lui aussi moine à Poutna, puis à l’Ermitage de Poutna [Sihăstria Putnei], traduisait, copiait et rédigeait des obituaires. Excellent calligraphe, il aimait la belle écriture (en imitant les lettres typographiques), l’ordre et la précision. Il a fait précéder l’obituaire qu’il rédigeait pour son ermitage par une brève histoire du couvent, signée par son staretz (prieur) Silas. La première partie de ce texte concerne les années 1466–1711, sans trop de détails et avec une concession faite à ce penchant pour la fabulation; la seconde partie raconte les souvenirs de Silas, depuis son arrivée à l’ermitage jusqu’en 1768. C’est une belle page littéraire, qui devrait être récupérée pour une anthologie de textes autobiographiques, mais avec une correction importante: c’est Silas qui a raconté sa vie, mais seulement de vive voix; celui qui a recueilli ses propos et leur a donné la forme littéraire, c’est Nathan. Nathan en est le véritable auteur. Ces deux lettrés, Vartolomei et Nathan, furent les collaborateurs dévoués de Iacov Putneanul, métropolite de Moldavie (1750–1760), patron spirituel de Poutna, considéré par ses contemporains le second fondateur du couvent.
Mots-clés: Putna, Sihăstria Putnei, histoire, autobiographie, Vartolomei Mazereanu, Nathan(ail).
Bibliography:
Axinte Uricariul, Cronica paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei, ediţie critică şi studiu introductiv de Gabriel Ştrempel, I–II, Bucureşti, Editura Minerva, 1993–1994.
Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, ediţie de Zamfira Mihail şi Paul Mihail, cuvânt-înainte de Ştefan Ştefănescu, Bucureşti, Editura Litera, 1980. Kogălniceanu, Pseudo-Enache, Letopiseţul Ţării Moldovii de la domnia întâi şi până la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat voevod (1733–1774); Ioan Canta, Letopiseţul Ţării Moldovii de la a doua şi până la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat voevod (1741–1769) [pe copertă: Pseudo-Enache Kogălniceanu, Ioan Canta, Cronici moldoveneşti], ediţie critică de Aurora Ilieş şi Ioana Zmeu, studiu introductiv de Aurora Ilieş, Bucureşti, Editura Minerva, 1987.
Kretzulescu, Em. E., Cronica lui Vasile Buhăescul cămăraşul, în RIAF, XIV, 1913 (Bucureşti, 1914).
Cronograf tradus din greceşte de Pătraşco Danovici, ediţie îngrijită şi cuvânt-înainte de Gabriel Ştrempel, studiu introductiv de Paul Cernovodeanu, I–II, Bucureşti, Editura Minerva, 1998–1999.
Mazereanu, Vartolomei, Istorie pentru Sfânta Mănăstâre Putna, în V. A. Urechiă, Inscripţiuni după manuscrise. Comunicări şi note, în ARMSI, seria II, tomul IX, 1886–1887, p. 57–64 (reprodusă parţial în Ştefan cel Mare şi Sfânt. Portret în cronică, Sfânta Mănăstire Putna, 2004).
Atanasiu, Mihai-Bogdan, Ilie Cantacuzino, ctitorul bisericii de la Sihăstria Putnei, în AP, III, 2007, 1.
Atanasiu, Mihai-Bogdan, Un colaborator al lui Iacov Putneanul: ieromonahul Nathan(ail), în AP, V, 2009, 1.
Atanasiu, Mihai-Bogdan, Mihai Mîrza, Pomelnicul Bisericanilor scris la Mănăstirea Putna, în AP, V, 2009, 2.
Bianu, Ioan şi Caracaş, R[emus], Catalogul manuscriptelor româneşti, II, numerele 301–728, întocmit de ~, Bucureşti, Ediţiunea Academiei Române, Librăriile Socec & Comp. şi C. Sfetea, 1913.
Cojocaru, Alexie, Monah, Pomelnicul Sihăstriei Putnei (1768), în AP, X, 2014, 2.
Cojocaru, Constantin C., Pr., Sfântul Daniil Sihastrul, în Grai maramureşean şi mărturie ortodoxă.
Prea Sfinţitului Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului la împlinirea vârstei de 80 de ani, Baia Mare, 2001 (reprodus în idem, Paşi prin secole de istorie bisericească, Iaşi, Editura Golia, 2005).
Cozărescu, Epifanie, Arhimandritul Vartolomei Putneanul. Contribuţie la elucidarea unei vechi confuzii, în MMS, XXXVIII, 1962, 3–4.
Cristea, Ovidiu, Note sur le rapport entre le prince et „l’homme saint” dans les Pays Roumains. La rencontre d’Étienne le Grand avec Daniel l’Ermite, în volumul L’empereur hagiographe. Culte des saints et monarchie byzantine et post-byzantine, Actes de colloques internationaux „L’Empereur hagiographe” (13–14 mars 2000) et „Reliques et miracles” (1–2 novembre 2000) tenus au New Europe College, textes réunis et présentés par Petre Guran avec la collaboration de Bernard Flusin, Bucureşti, Colegiul Noua Europă, 2001 [versiunea română: Despre raportul dintre principe şi „omul sfânt” în Ţările Române. Întâlnirea lui Ştefan cel Mare cu Daniil Sihastrul, în Ştefan cel Mare şi Sfânt. Portret în istorie, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Suceava, Sfânta Mănăstire Putna & Editura Muşatinii, 2003].
Dan, Dimitrie, Mănăstirea şi comuna Putna, Bucureşti, Inst. de Arte Grafice „Carol Göbl” S-r I. St. Rasidescu, 1905.
Dijmărescu, Dosoftei, Ieromonah, Relaţia dintre Mănăstirea Putna şi aşezămintele ei monahale în secolul al XVIII-lea, în AP, X, 2014, 2.
Dijmărescu, Dosoftei, Ieromonah, Ştefan cel Mare şi Daniil Sihastrul. O nouă perspectivă, în AP, V, 2009, 1.
Duţu, Alexandru, Un nou Neculce, în „România literară”, XIII, 47, din 20 noiembrie 1980.
Elian, Alexandru, Moldova şi Bizanţul în secolul al XV-lea, în Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare, culegere de studii îngrijită de M. Berza, Bucureşti, Editura Academiei, 1964; reluat în idem, Bizanţul, Biserica şi cultura românească. Studii şi articole de istorie, ediţieîngrijită de pr. prof. dr. Vasile V. Muntean, Iaşi, Editura Trinitas, 2003.
Gorovei, Ştefan S., Arhimandritul Vartolomei Mazereanu şi activitatea sa. Noi contribuţii, în AP, V, 2009, 1.
Gorovei, Ştefan S., Cărturari români insuficient cunoscuţi (de la hotarul veacurilor XVII–XVIII), în Un veac de aur în Moldova 1643–1743. Contribuţii la studiul culturii şi literaturii române vechi, selecţie: Pavel Balmuş, coordonator principal: academician Virgil Cândea, Chişinău, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Ştiinţa” & Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996 [titlul adevărat: Cărturari români în veacurile XVII–XVIII. Un plan de lucru].
Gorovei, Ştefan S., Circulaţia „Herodotului” de la Coşula: explicaţii genealogice pentru un fenomen cultural, în ArhGen, V (X), 1998, 3-4.
Gorovei, Ştefan S., Istorie putneană imaginară în pomelnicul Mitropoliei Moldovei (1754), în AP, IX, 2013, 2.
Gorovei, Ştefan S., Între istoria reală şi imaginar. Acţiuni politice şi culturale în veacul XVIII, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2003.
Gorovei, Ştefan S., Între Vasile Buhăescul şi Vasile Buzilă. O problemă de „paternitate” literară, în AIIAI, XXV, 1988, 1.
Gorovei, Ştefan S., Legende, mituri şi poveşti în istoria Mănăstirii Putna, în AP, IX, 2013, 1. Gorovei, Ştefan S., Miscellanea genealogica. 2.
Enache (Ioasaf) Luca, în AIIAI, XXIII, 1986, 1.
Gorovei, Ştefan S., Note şi îndreptări pentru istoria Mitropoliei Moldovei (II), în MMS, LXIII, 1987, 4.
Gorovei, Ştefan S., Spre unificarea istoriografiei naţionale: „Cronica paralelă” (Iaşi, 1733), în AIIAI, XXV, 1988, 2.
Gorovei, Ştefan S., Un autor, o operă, un editor, în „Cronica”, XXVIII, 15 (1271), din 1–15 august 1993.
Gorovei, Ştefan S., Un cărturar uitat: logofătul Grigoraş, în AIIAI, XXIII, 1986, 2.
Gorovei, Ştefan S., Un cronicar necunoscut?, în „Cronica”, XXI, 10 (1049) din 7 martie 1986. Gorovei, Ştefan S., Vartolomei Mazereanu. Noi contribuţii, în AP, V, 2009, 2.
Guriţă, Ioan-Augustin, Un manuscris necunoscut al lui Nathanail Dreteanovschi, comunicare la Colocviile Putnei, XVI, Iaşi, 18 februarie 2015 (sub tipar).
Iorga, N., Herodot. Traducere românească publicată după manuscriptul găsit în Mănăstirea Coşula de ~, Vălenii de Munte, Tipografia „Neamul Românesc”, Societate pe acţiuni, 1909; ediţie anastatică, Bucureşti, Editura Artemis, 2003.
Lefter, Lucian-Valeriu, Cum ştia o femeie carte pe la 1800. Catrina din neamul lui Evloghie dascălul, în AMM, XXII–XXIV, 2, 2001–2003.
Lefter, Lucian-Valeriu, Evloghie dascălul şi fiul său, Gheorghe, traducători şi copişti pentru Mănăstirea Putna, în AP, III, 2007, 1.
Mihăescu, Doru, Cronograful Cigala-Dorotei (aşa-numitul Cronograf Danovici), în idem, Cronografele româneşti, Bucureşti, Editura Academiei, 2006.
Pippidi, Andrei, În jurul cronicarului Vasile Buhăescul, în AIIAI, XXIII, 1986, 2.
Pippidi, Andrei, Postfaţă la N. Iorga, Herodot. Traducere românească publicată după manuscriptul găsit în Mănăstirea Coşula de ~, Vălenii de Munte, Tipografia „Neamul Românesc”, Societate pe acţiuni, 1909, ediţie anastatică, Bucureşti, Editura Artemis, 2003.
Pînzar, Alexandru, Gorovei Ştefan S., Un pomelnic sucevean şi autorul său putnean, în AP, V, 2009, 2.
Sila, Egumenul, Istoricul Sihăstriei Putnei, editat de Teodor Balan, Cernăuţi, Tiparul „Glasul Bucovinei”, 1936.
Székely, Maria Magdalena, Cine a fost Sfântul Ghenadie de la Putna?, în AP, I, 2005, 2.
Ştrempel, Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti, I, BAR, 1–1600, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978.
Ştrempel, Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti, IV, BAR, 4414–5920, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1992.
Ursu, N. A., Contribuţii la istoria culturii româneşti în secolul al XVII-lea. Studii filologice, Iaşi, Editura Cronica, 2003.
Ursu, N. A., Contribuţii la istoria culturii româneşti. Studii şi note filologice, Iaşi, Editura Cronica, 2002.
Ursu, N. A., Contribuţii la istoria literaturii române. Studii şi note filologice, Iaşi, Editura Cronica, 1997.
Ursu, N. A., Cronica lui Vartolomei Mazereanu, nu Ioan Canta, în Contribuţii la istoria literaturii române. Studii şi note filologice, Iaşi, Editura Cronica, 1997.
Ursu, N. A., Dizertaţia istorică privitoare la capitulaţiile Moldovei cu Poarta Otomană, elaborată prin anii 1785–1786, poate fi opera logofătului Grigoraş de la Mitropolia din Iaşi, în In honorem Ioan Caproşu. Studii de istorie, volum îngrijit de Lucian Leuştean, Maria Magdalena Székely, Mihai-Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc, Iaşi, Editura Polirom, 2002. Ursu, N. A., Ediţia cronografului numit „tip Danovici” şi problema paternităţii traducerii lui, în „Cronica”, XXXIV, 1999, 11.
Ursu, N. A., Ierodiaconul Gherasim Putneanul de la Episcopia Romanului († 1797), primul traducător român din limba franceză, în idem, Contribuţii la istoria culturii româneşti. Studii şi note filologice, Iaşi, Editura Cronica, 2002.
Ursu, N. A., Ierodiaconul Gherasim Putneanul de la Episcopia Romanului, un scriitor căutat timp de un secol şi jumătate, în idem, Contribuţii la istoria literaturii române. Studii şi note filologice, Iaşi, Editura Cronica, 1997 (publicat anterior în AIIAI, XXIII, 1986, 1).
Ursu, N. A., Prima traducere românească a versiunii comprimate a romanului Varlaam şi Ioasaf din Vieţile sfinţilor, în idem, Contribuţii la istoria culturii româneşti. Studii şi note filologice, Iaşi, Editura Cronica, 2002.
Ursu, N. A., Traducerea cronografului numit „tip Danovici”, în „Cronica”, XXXVII, 2002, 2, p. 10–11 şi XXXVIII, 2003, 1.
Ursu, N. A., Traducerea cronografului numit „tip Danovici” poate fi o lucrare de tinereţe a lui Dosoftei, în idem, Contribuţii la istoria culturii româneşti în secolul al XVII-lea. Studii filologice, Iaşi, Editura Cronica, 2003.
Ursu, N. A., Traducerea Istoriilor lui Herodot atribuită lui Nicolae Spătarul (Milescu) a fost remaniată de traducătorul cronografului numit „tip Danovici”, în idem, Contribuţii la istoria culturii româneşti în secolul al XVII-lea. Studii filologice, Iaşi, Editura Cronica, 2003.
Ursu, N. A., Trecut, prezent şi perspective în cercetarea filologică românească, în Academia Română. Filiala Iaşi, Prelegeri academice, vol. 1, nr. 1, Iaşi, Editura Apollonia, 2002