The review for Literary History and Theory

CÂNTECUL LUI IOASAF ŞI VERŞUL SFÂNTULUI ALEXIE, OMUL LUI DUMNEZEU. O ABORDARE LITERARĂ

December 15, 2013

👤Author

Name: Cristina-Ioana Dima
Affiliation: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei

📄Article

Citation Recommendation: DIMA, Cristina-Ioana. „Cântecul lui Ioasaf şi verşul Sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu. O abordare literară”. In: RITL, New Series, VII, No. 1-4, January-December 2013, p. 273–283
Titlul: CÂNTECUL LUI IOASAF ŞI VERŞUL SFÂNTULUI ALEXIE, OMUL LUI DUMNEZEU. O ABORDARE LITERARĂ
Title: THE SONG OF JOASAPH AND THE VERSE OF SAINT ALEXIS, GOD’S MAN. A LITERARY PERSPECTIVE
Pages: 273–283
Language: Romanian
URL: https://ritl.ro/pdf/2013/11_G_E_Dima.pdf

Abstract: The Anthem of Josaphat and the Stance of Saint Alexis are, in fact, the same poem about the eremitic life. The first part of our study analyses the confusion of these two characters to whom is dedicated the poem. From the hagiographic works we find out that the Prince Josaphat finished his life in the Indian desert and the nobelman Alexis passed his last years incognito in his father’s yards. There are two different ways to fulfill the same aim of an eremitic life. This constatation allows us to suggest in the second part of our paper that the real message of our text is the glorification of any kind of the sacred space which terrifies and offers, in the same time, the opportunity of meeting the divinity. Hereby, the poem is included in the hymnographic genre.

Keywords: Barlaam and Josaphat, Alexis, man of God, religious hymn, the Desert, hagiography

Bibliography:

Bezsonov, P., Kaleki perekojie I, 1, Moscova, 1861.

Cartojan, N., Contribuţii privitoare la originile liricii româneşti în Principate, în „Revista filologică”, anul I, 1–2, februarie-iunie, 1927, organ al Cercului de Studii filologice de pe lângă Facultatea de Filosofie şi Litere din Cernăuţi.

Cartojan, N. Cărţile populare în literatura română, vol. II, Bucureşti, 1974.

Chitty Derwas J., Pustia cetatea lui Dumnezeu: o introducere în studiul monahismului egiptean şi palestinian din timpul Imperiului creştin, Bucureşti, 2010.

Culianu, Ioan Petru, Jocurile minţii. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, Bucureşti, 2002.

Curtius, E. R., Literatura europeană şi Evul Mediu latin, Bucureşti, 1970.

Dima, Cristina-Ioana, Vlad Boţulescu, Scrieri II, Canonizarea Sfântului Felice. Varlaam şi Ioasaf. Glosar irochez–român. Însemnări astronomice, Bucureşti, 2013.

Dionisie Areopagitul, Opere complete şi Scoliile Sfântului Maxim Mărturisitorul, traducere, introducere şi note de Pr. Dumitru Stăniloae, ediţie îngrijită de Constanţa Costea, Bucureşti, 1996.

Drăganu, N., Versuri vechi, în „Dacoromania”, V, 1928 p. 51–520.

Evagrie Ponticul, Tratatul practice. Gnosticul, Bucureşti, 2003.

Gaster, Moses, Literatura populară română, Bucureşti 1883.

Gheţie, Ion, Baza dialectală a românei literare, Bucureşti, 1975.

Lăzărescu, Emil, O icoană puţin cunoscută din secolul al XVI-lea şi problema pronaosului Bisericii Mănăstirii Argeşului, în „Studii de istoria artei”, seria Artă plastică, vol. 14, 1967, p. 187–199.

Marian, Simeon Florea, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, vol. II, Bucureşti, 1893.

Mazilu, Dan Horia, Varlaam şi Ioasaf. Istoria unei cărţi, Bucureşti, 1981.

Mazilu, Dan Horia, Literatura română în epoca Renaşterii, Bucureşti, 1984.

Negrici, E., Poezia medievală în limba română, Bucureşti, 2004.

Otto, R., Sacrul, Bucureşti, 2002.

Pann, Anton, Versuri sau cântece de stea ce se cant la Naşterea Domnului nostrum Isus Hristos, a şeasa ediţie cu adaogiri de cântece morale, Bucureşti, 1856.

Stanciu-Istrate, Maria, Reflexe ale medievalităţii europene în cultura română veche. Varlaam şi Ioasaf în cea mai veche versiune a traducerii lui Udrişte Năsturel, Bucureşti, 2013.

Ştrempel, G., Catalogul manuscriselor româneşti din Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, vol. I–IV, 1978–1992.

Tilinca, Ioan, Cântece de stea culese din Oltenia, Călăraşi, 1924.

No Comments

Comments are closed.