DIMITRIE CANTEMIR: MIZE ALE GÂNDIRII FILOSOFICE TIMPURII

👤Author

Name: Ştefan Afloroaei
Affiliation: Departamentul de Filosofie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, membru corespondent al Academiei Române
Contact: stefan_afloroaei@yahoo.com

📄Article

Citation Recommendation: AFLOAREI, Ștefan. „Dimitrie Cantemir: mize ale gândirii filosofice timpurii”. In: RITL, New Series, XII, No. 1-4, January-December 2018, p. 63-76.
Titlul: DIMITRIE CANTEMIR: MIZE ALE GÂNDIRII FILOSOFICE TIMPURII
Title: DIMITRIE CANTEMIR: STAKES OF EARLY PHILOSOPHICAL THINKING
Pages: 63-76
Language: Romanian
URL: https://ritl.ro/pdf/2018/1-4/2_S_Afloarei.pdf

Abstract: The early writings of Cantemir, Sacro-sanctae scientiae indepingibilis imago (The Unportrayable Icon of All-holy Science, 1700), received mostly unfavorable reviews. It was considered obscure, for instance, a simple compilation or a note between his truly relevant writings. Few appreciated the actually philosophical reflection of Cantemir (as did Lucian Blaga). What I would like to argue is that in that writing his authentic metaphysical calling became obvious. The metaphysical or speculative attitude (in the old acceptation of the term) was understood by Cantemir either as orientation of the mind towards the previous, the metaphysical (which, in his words, “is inherently universal”), or as enigmatically and partially knowledge (ut in speculo) of the divine, previously mentioned by Christian scholars. Thus we can explain some hard philosophical ideas in his writings, such as that the truth cannot be but one and the same, that there is an original unity, through the creation, of the existing. Similarly there is the idea that any created thing is inherently natural and lasting, supernatural. In contrast to those that regard only the natural condition of man, Cantemir talks of three images thereof: a theological one, a philosophical one (“metaphysical”) and a naturalistic one (“physical”), the latter being rather frequently encountered in his time. The pages in which he approaches such matters reveal a distinct power of analysis and conceptualization, a really advanced speculative endeavor.

Keywords: Dimitrie Cantemir, metaphysical calling, speculative attitude, the sacred truth, the condition of man

Bibliography:

Afloroaei, Ştefan, 2012: „Cetatea metafizică a unui principe”, în Bogdan Creţu (coord.), Dimitrie Cantemir, Perspective interdisciplinare, Iaşi, Editura Institutul European.

Afloroaei, Ştefan, 2017: „Elemente ale unei ample viziuni filosofice”, studiu introductiv la Dimitrie Cantemir, Icoana de nezugrăvit a ştiinţei preasfinte, Pasaje neclare în Cathehism, O cercetare naturală a monarhiilor, Elogiu pentru autor, Mic compendiu de logică, traducere de Ioana Costa, ediţie critică de Florentina Nicolae, Bucureşti, Editura Academiei Române.

Alexandrescu, Vlad, 2016: Introduction à Démètre Cantemir, L’Image infigurabile de la Science Sacro-Sainte, ouvrage publié sous la direction de Vlad Alexandrescu, édition critique de Dan Sluşanschi et Liviu Stroia, traduction, glossaire, notes, index et bibliographie de Vlad Alexandrescu, Paris, Honoré Champion.

Bagdasar, Nicolae, 1941: „Dimitrie Cantemir”, în N. Bagdasar, Tr. Herseni, Şt. Bârsănescu, Istoria filosofiei moderne, V. Filosofia românească de la origini până astăzi, Bucureşti.

Bădărău, Dan, 1964: Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Bucureşti, Editura Academiei.

Blaga, Lucian, 1972: „Dimitrie Cantemir”, în volumul Izvoade (eseuri, conferinţe, articole), Bucureşti, Editura Minerva.

Cantemir, Dimitrie, 1995: Mic compendiu asupra întregii învăţături a logicii, traducere de Dan Sluşanschi, Bucureşti, Editura Ştiinţifică.

Cantemir, Dimitrie, 2003: Divanul, sau Gâlceava înţeleptului cu lumea, sau Giudeţul sufletului cu trupul, în Dimitrie Cantemir, Opere, I, Bucureşti, Editura Academiei Române.

Cantemir, Dimitrie, 2015: Istoria măririi şi decăderii Curţii Othmane, vol. II, traducere de Ioana Costa, Bucureşti, Editura Academiei Române.

Cantemir, Dimitrie, 2017: Icoana de nezugrăvit a ştiinţei preasfinte, Pasaje neclare în Cathehism, O cercetare naturală a monarhiilor, Elogiu pentru autor, Mic compendiu de logică, traducere de Ioana Costa, ediţie critică de Florentina Nicolae, studiu introductiv de Ştefan Afloroaei, Bucureşti, Editura Academiei Române; referinţele la această scriere sunt făcute prin indicarea în text a paginii de manuscris.

Călinescu, G., 1982: Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, Editura Minerva.

Cândea, Virgil, 1969: „Studiu introductive” la Dimitrie Cantemir, Divanul, Bucureşti, Editura pentru Literatură.

Cândea, Virgil, 2003: „Studiu introductive” la Dimitrie Cantemir, Divanul, în Dimitrie Cantemir, Opere, I, Bucureşti, Editura Academiei Române.

Cândea, Virgil, 1994: „Cunoaşterea apofatică în gândirea lui Dimitrie Cantemir”, în „Academica”, anul V, nr. 1 (49).

Debus, Allen G., 2002: The Chemical Philosophy: Paracelsian science and medicine in the sixteenth and seventeenth centuries, Courier Dover Publications.

Iorga, Nicolae, 1901: Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, vol. I, Bucureşti.

Iorga, Nicolae, 1929: Istoria literaturii româneşti. Introducere sintetică, Bucureşti.

Noica, Constantin, 1967: „Aristotelismul în Principatele Române în sec. XVII–XVIII”, în „Studii clasice”, IX.

Panaitescu, Petre P., 1958: Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Bucureşti.

Panaitescu, Petre P., 1964: Istoria literaturii române, Bucureşti.

Surdu, Alexandru, 1995: „Studiu introductive” la Dimitrie Cantemir, Mic compendiu asupra întregii învăţături a logicii, traducere de Dan Sluşanschi, Bucureşti, Editura Ştiinţifică.

Vaida, Petru, 1972: Dimitrie Cantemir şi umanismul, Bucureşti, Editura Minerva.