EVOLUȚIA POEZIEI LUI OCTAVIAN GOGA ÎN CONCEPȚIA LUI E. LOVINESCU (1905-1920)

👤Author

Name: Teodora Dumitru
Affiliation: Cercetător științific, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române
Contact: teodoralilianadumitru@gmail.com

📄Article

Citation Recommendation: DUMITRU, Teodora. „Evoluția poeziei lui Octavian Goga în concepția lui E. Lovinescu (1905-1920)”.In: RITL, New Series, XIV, No. 1-4, January-December 2020, p. 137-167.
Titlul: EVOLUȚIA POEZIEI LUI OCTAVIAN GOGA ÎN CONCEPȚIA LUI E. LOVINESCU (1905-1920)
Titre: LʼÉVOLUTION DE LA POÉSIE DʼOCTAVIAN GOGA SELON E. LOVINESCU (1905-1920)
Pages: 137-167
Language: Romanian
URL: https://ritl.ro/pdf/2020/5_T_Dumitru.pdf

Rezumat: Acest studiu tratează despre modul cum criticul literar E. Lovinescu (1881-1943) abordează evoluția poetică a lui Octavian Goga (1881-1938), poet născut la Rășinari, într-o Transilvanie care făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Admirat încă de la debut, din 1905, pentru etosul său solidarist, naționalist, mesianic, preocupat de soarta țăranului român din Transilvania și de condiția lui de sclav modern („rob”) deținută de acesta în sociografia Imperiului, Goga nu reușește însă, până în preajma Primului Război Mondial, să satisfacă așteptările criticului. Acesta găsește că poemele lui Goga din deceniul 1910 sunt mai puțin originale, marcate de influențe simboliste și mai ales de modelul romantic propus de M. Eminescu, dar traversate și de o xenofobie tot mai acută și de ostilitate față de marea cultură europeană, pe care poetul o percepe ca prea străină de valorile ruralului ardelean. E vorba, în plus, și de un tip de poezie a cărei filozofie devine tot mai îndepărtată de viziunea filo-urbană și liberalo-industrialistă a criticului (și a sociologului în devenire) Lovinescu. Contactul cu poezia lui Goga este pentru Lovinescu și o ocazie de a reflecta asupra conceptelor și teoriilor privitoare la poezie ca gen literar, îndeosebi asupra celor de sursă idealist-romantică.

Cuvinte-cheie: poezie, romantism, poet mesianic, național(ism), rural, urban, xenofobie, Titu Maiorescu, E. Lovinescu, Arthur Schopenhauer, Octavian Goga

Résumé: Cette étude porte sur la manière dont le critique littéraire E. [Eugen] Lovinescu (1881- 1943) décrit le parcours poétique du poète roumain Octavian Goga (1881-1938), né à Rășinari, un petit village de Transylvanie ‒ à lʼépoque partie de lʼEmpire austro-hongrois. Admiré dès son début de 1905 pour son éthos solidariste, nationaliste, messianique et préoccupé par le destin du paysan roumano-transylvain et par sa condition dʼesclave moderne („rob”) détenue dans la sociographie de lʼEmpire, le poète Goga nʼaboutit pas ‒ jusquʼà la veille de „La Grande Guerre” ‒ à satisfaire les attentes de Lovinescu. Ses poèmes des années 1910, touchés par des influences symbolistes et surtout par le modèle romantique fournit par le „poète national” M. Eminescu, mais aussi marqués dʼune xénophobie croissante et hostiles à la grande culture européenne, estimée trop éloignée des valeurs rurales proches au poète, sont considérés moins originales. En plus, ce sont des poèmes emparés dʼune philosophie devenue trop divergente par rapport à la philosophie de plus en plus philo-urbaniste et libéralo-industrialiste du critique littéraire (et du sociologue en devenir) E. Lovinescu. Le contact avec la poésie de Goga conduit Lovinescu à méditer aussi à des concepts et théories concernant la poésie/ le genre lyrique, surtout dʼorigine idéaliste/ romantique.

Mots-clés: poésie, romantisme, poète messianique, national(isme), rural, urban, xénophobie, Titu Maiorescu, E. Lovinescu, Arthur Schopenhauer, Octavian Goga.

Bibliography:

Anton Bacalbașa, Artă pentru artă, București, Editura Librăriei Carol Müller, 1894.

 B. Fundoianu, „Personalitatea”, „Sburătorul literar”, nr. 30, 8 apr. 1922.

 Johann Friedrich Herbart, Lehrbuch zur Einleitung in die Philosophie [1813, 1821, 1834, 1837], în J.F. Herbart, Sämtliche Werke, Karl Kehrbach (ed.), Vierter Band, Langensalza, Druck und Verlag von Hermann Beyer & Söhne, 1891.

 E. Lovinescu, „D. O. Goga” (I-V), „Epoca”, nr. 289 (23 oct.), nr. 293 (27 oct.), nr. 297 (31 oct.), nr. 300 (3 nov.), nr. 304 (7 nov.), 1905, reluat în E. Lovinescu, Pași pe nisip, vol. I, București, Librăria Națională, 1906, de unde este reprodus în E. Lovinescu, Opere, ediție de Maria Simionescu și Alexandru George, note de Alexandru George, București, Editura Minerva, vol. I, 1982.

E. Lovinescu, „Octavian Goga”, „Convorbiri critice”, nr. 4. 15 febr. 1908; reluat în E. Lovinescu, Critice, ed. I, vol. I, București, Editura Socec, 1909 și, cu multe modificări și tăieturi, în edițiile ulterioare din Critice. Varianta din prima ediție este reprodusă în E. Lovinescu, Opere, ed. cit., vol. IV, 1986.

E. Lovinescu, „Octavian Goga”, apărut cu titlul „Dl. Octavian Goga (I)” și „Dl. Octavian Goga (Dl. «notar»)”, în două numere consecutive în „Noua revistă română”, t. XV, nr. 21, 27 aprilie 1914, pp. 298-301; reluate în Critice, ed. I, vol. III, București, Institutul de Editură și Arte Grafice „Flacăra”, 1915, de unde e reprodus în E. Lovinescu, Opere, ed. cit., vol. V, 1987.

E. Lovinescu, „O. Goga”, în E. Lovinescu, Critice, ed. II, București, Editura Alcalay & Co., vol. II, 1920.

E. Lovinescu, „Ion Minulescu”, „Sburătorul literar”, nr. 10-13, 19 nov.–10 dec. 1921; reprodus în E. Lovinescu, Opere, ediție de Maria Simionescu și Alexandru George, note de Alexandru George, București, Editura Minerva, vol. IX, 1990. Titu Maiorescu, Einiges Philosophische in gemeinfasslicher Form [1860, Berlin, Nicolai]; Considerații filosofice, traducere de Ion Herdan, inclus în Titu Maiorescu, Opere filosofice, îngrijirea ediției de Alexandru Surdu, București, Editura Academiei Române, 2005.

Titu Maiorescu, Poezia română. Cercetare critică [1867], reprodus în Titu Maiorescu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, Studiu introductiv de Eugen Simion, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, Univers Enciclopedic, 2005.

Titu Maiorescu, Direcția nouă în poezia și proza română [1872], reprodus în Titu Maiorescu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, Studiu introductiv de Eugen Simion, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, Univers Enciclopedic, 2005.

Titu Maiorescu, „Comediile d-lui I.L. Caragiale” [1885], reprodus în Titu Maiorescu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, Studiu introductiv de Eugen Simion, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, Univers Enciclopedic, 2005.

 Titu Maiorescu, Despre scrierea limbei române [ed. I, 1866; ed. IV, 1908], reprodus în Titu Maiorescu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, Studiu introductiv de Eugen Simion, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, Univers Enciclopedic, 2005. Titu Maiorescu, „Poeziile d-lui Octavian Goga” [1906], reprodus în Titu Maiorescu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, Studiu introductiv de Eugen Simion, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, Univers Enciclopedic, 2005.

 Titu Maiorescu, „În chestia poeziei populare” [1909], reprodus în Titu Maiorescu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, Studiu introductiv de Eugen Simion, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, Univers Enciclopedic, 2005.

 Arthur Schopenhauer, Lumea ca voință și reprezentare [1818; 1844; 1859], traducere din germană și glosar de Radu Gabriel Pârvu, București, Editura Humanitas, 2012, vol. I.