👤Author
Name: Nicoleta Sălcudeanu
Affiliation: Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Şincai” al Academiei Române, Cluj-Napoca
📄Article
Citation Recommendation: SĂLCUDEANU, Nicoleta. „Literatura exilului”. In: RITL, New Series, VI, No. 1-4, January-December 2012, p. 73–88
Titlul: LITERATURA EXILULUI
Title: LITERATURE OF EXILE
Pages: 73–88
Language: Romanian
URL: https://ritl.ro/pdf/2012/6_N_Salcudeanu.pdf
Abstract: The article opens with a short history of the Romanian literary exile. Then it focuses on the specificities of the Romanian exile after the World War II: the long duration of it, the loss of hope for returning to the natal country, the multiple reasons for (self)-exile, grouping around polarity centers such as radios, magazines, literary circles, etc., the small number of dissidents and the fact that the Romanian exile did not promoted Romanian literature for the foreign countries, but limited itself to address exclusively to Romanians for a political purpose. A detailed analysis is dedicated to the cultural pillars with real impact on the Romanian exile (cultural societies and literary circles, literary and cultural newspapers published, Free Europe Radio Post, dissidents). Important institutions of exile are also described: Romanian Center for Researches in Paris, “Carol I” Royal University Foundation in Paris, Romanian Library in Freiburg, Romanian Academic Society in Roma, Romanian-Spanish Foundation in Madrid, The American Romanian Academy of Arts and Sciences, The Free Romanians League and other associations and cultural centers around the world.
Keywords: literature of exile, Romanian dissidents, Romanian institutions of exile, polarity centers of exile
Bibliography:
John Gaddis, Strategies of Containment: A Critical Appraisal of Postwar American National Security Policy, Oxford University Press, 1982;
Virgil Ierunca, Antologia ruşinii, în revista „Ethos”, redactori Ioan Cuşa şi Virgil Ierunca, Caietul al III-lea, Paris, 1982;
Peter Coleman, The Liberal Conspiracy. The Congress for Cultural Freedom and the Struggle for the Mind of Postwar Europe, The Free Press, New York, 1989;
Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori români din exil, Bucureşti, Editura Globus, an neprecizat;
Monica Lovinescu, Unde scurte, I–VI, Bucureşti, Editura Humanitas, 1990–1996;
Mircea Eliade, Memorii, vol. I–II, Bucureşti, Editura Humanitas, 1991;
Români în ştiinţa şi cultura occidentală, Academia Româno-Americană de Ştiinţe şi Arte, vol. 13, Davis, 1992;
Mircea Eliade, Jurnal, vol. I–II, Bucureşti, Editura Humanitas, 1993;
Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires (Exil et littérature. Écrivains roumains d’expression française), nr. 1–2 / 1993, Éditions Univers Bucarest;
Florin Faifer, Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real şi imaginar, Bucureşti, Editura Minerva, 1993;
Dumitru Ţepeneag, Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite, Iaşi, „Institutul European”, 1993;
Dumitru Ţepeneag, Un român la Paris. Pagini de jurnal (1970–1972), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993;
Ştefan Baciu, Un braşovean în arhipelagul Sandwich-Hawaii, Bucureşti, Editura Eminescu, 1994;
Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog, Bucureşti, Editura Litera, 1994;
Pavel Chihaia, Mărturisiri din exil, „Institutul European”, col. Texte de frontieră, Iaşi, 1994;
Vasile Iliescu, Povestirile unui exilat la München, Editura Timişoara, 1994;
Literatura diasporei (Antologie comentată), alcătuită de Florea Firan, Constantin M. Popa, Craiova, Editura Poesis, 1994;
Eugen Simion, Convorbiri cu Petru Dumitriu, Iaşi, Editura Moldova, 1994;
Andrei Codrescu, Dispariţia lui „Afară”. Un manifest al evadării, traducere din engleză de Ruxandra Vasilescu, prefaţă de Ioan Petru Culianu, Bucureşti, Editura Univers, 1995;
Ştefan Baciu, Praful de pe tobă, Bucureşti, Editura Eminescu, 1995;
Nicolae Balotă, Parisul e o carte, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995;
Ion Caraion, Tristeţe şi cărţi, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995;
Alexandru Ciorănescu, Amintiri fără memorie, I, 1911–1934, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995;
Ilie Constantin, Căderea spre zenit, traducere din limba franceză de Liliana şi Valentin Atanasiu, cuvânt-înainte de Magdalena Popescu, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1995;
Sanda Golopenţia, Cartea plecării, Editura Univers, col. „Ithaca, Scriitori români din exil”, Bucureşti, 1995;
Paul Goma, Amnezia la români, Bucureşti, Editura Litera, 1995;
George Pruteanu, Pactul cu diavolul. Şase zile cu Petru Dumitriu, Bucureşti, Editura Albatros, Editura Universal Dalsi, 1995;
Mariana Şora, Despre, despre, despre…, Bucureşti, Editura Nemira, 1995;
George Tomaziu, Jurnalul unui figurant, Bucureşti, Editura Univers, col. „Ithaca, Scriitori români din exil”, 1995;
Cornel Ungureanu, La vest de Eden. O introducere în literatura exilului, Timişoara, Editura Amarcord, 1995;
Cornel Ungureanu, Mircea Eliade şi literatura exilului, Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 1995;
George Astaloş, Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-i la Paris, Interviuri 1989–1994, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996;
Emil Cioran, Ţara mea/Mon pays, în româneşte de Gabriel Liiceanu, cu un cuvânt-înainte de Simone Bouţ, urmat de corespondenţă şi convorbiri, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996;
Goma, Paul, Jurnal pe sărite, Jurnal de căldură-mare, Jurnal de noapte lungă, Bucureşti, Editura Nemira, 1996;
Sanda Stolojan, Nori peste balcoane. Jurnal din exilul parizian, traducere din franceză de Micaela Slăvescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996;
Laurenţiu Ulici, Scriitori români din afara graniţelor ţării (Geografia exilului literar românesc), editor: Uniunea Scriitorilor prin Fundaţia Luceafărul, Bucureşti, 1996;
Vasile C. Dumitrescu, O istorie a exilului românesc (1944–1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc., selecţia textelor, îngrijirea ediţiei, indice de nume, cuvânt introductiv: Victor Frunză, Bucureşti, Editura Victor Frunză, 1997;
Norman Manea, Despre clovni: dictatorul şi artistul, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, col. „Ianus”, 1997;
Ion Caraion, Ultima bolgie. Jurnal 3, ediţie şi tabel cronologic biobibliografic: Emil Manu, Bucureşti, Editura Nemira, 1998;
Caius Dobrescu, Modernitatea ultimă, Bucureşti, Editura Univers, col. „Prima verba”, 1998;
Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrişilor: reevaluări critice ale literaturii exilului, Bucureşti, Editura „Jurnalul Literar”, col. „Critica”, 1998;
Paul Goma, Alte jurnale, Jurnalul unui jurnal, Jurnal de apocrif, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1998–1999;
Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, I–II, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999–2001;
Gabriel Pleşea, Scriitori români laNew York, interviuri, fragmente de operă, semnalările criticii, Bucureşti, Editura Vestala, 1998;
Gheorghe Glodeanu, Incursiuni în literatura diasporei şi a disidenţei, Bucureşti, Editura Libra, 1999;
Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, vol. I–II, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999–2001;
Alexandru Nemoianu, Cuvinte despre românii-americani (II), Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1999;
Sanda Stolojan, Ceruri nomade, Jurnal din exilul parizian 1990–1996, trad. Micaela Slăvescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999;
Mircea Anghelescu, Cămaşa lui Nessus, Bucureşti, Editura Cartea Românească, col. „Eseuri / Critică”, 2000;
Caete de dor, Metafizică şi poezie, 1951–1960, ediţie critică, preambul de Constantin Amăriuţei, în loc de prefaţă un interviu cu Virgil Ierunca, Bucureşti, Editura „Jurnalul literar”, 2000;
Nicolae Florescu, Noi, cei din pădure. Reevaluări critice ale literaturii exilului, Bucureşti, Editura „Jurnalul Literar”, 2000;
Virgil Ierunca, Trecut-au anii… Fragmente de jurnal. Întâmpinări şi accente. Scrisori nepierdute, Bucureşti, Editura Humanitas, 2000;
Virgil Nemoianu, România şi liberalismele ei. Atracţii şi împotriviri, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000;
Titu Popescu, Nimeni nu-i profet în ţara lui, ci în exil!, Bucureşti, Editura Danubius, 2000;
Frances Stonor Saunders, Who Paid the Piper?. The CIA and the Cultural Cold War, second edition, London, Granta Books, 2000;
Cornel Ungureanu, La vest de Eden, vol. II, Timişoara, Editura Amarcord, 2000;
Eva Behring, Scriitori români din exil. 1945–1989. O perspectivă istorico-literară, traducere din limba germană de Tatiana Petrache şi Lucia Nicolau, revăzută de Eva Behring şi Roxana Sorescu, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2001;
Gabriel Stănescu, Unde am fugit de acasă? Interogaţie asupra exilului. Articole. Polemici. Eseuri, Norcross, USA, Criterion Publishing, 2001;
Teodor Cazaban, în dialog cu Cristian Bădiliţă, Captiv în lumea liberă, cu o postfaţă de Al. Paleologu, Cluj-Napoca, Editura Echinox, 2002;
Monica Lovinescu, Jurnal, I–VI, Bucureşti, Editura Humanitas, 2002–2006;
Giles Scott-Smith, The Politics of Apolitical Culture: The Congress for Cultural Freedom, the CIA, and Post-War American Hegemony, New York, Routledge, 2002;
Sanda Cordoş, Literatura între revoluţie şi reacţiune. Problema crizei în literatura română şi rusă a secolului XX, ediţia a doua adăugită, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 2003;
Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc. 1945–1989. Scriitori, reviste, instituţii, organizaţii, Bucureşti, Editura Compania, 2003, 2010 (ediţia a II-a revizuită şi adăugită);
Nicoleta Sălcudeanu, Patria de hârtie. Eseu desprte exil, Braşov, Editura Aula, 2003;
Paul Goma, Jurnal 2001; Jurnal 2002; Jurnal 2003, Bucureşti, Criterion Publishing, 2004;
Mircea Iorgulescu, Tangenţiale, Bucureşti, Editura Institutului Cultural Român, 2004;
Sorin Adam Matei, Boierii minţii – Intelectualii români între grupurile de prestigiu, Bucureşti, Editura Compania, 2004;
Alex. Ştefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941–2000, Bucureşti, Editura Maşina de Scris, 2005;
Paul Goma, Jurnal 2004, Jurnal 2005, Jurnal 2006, Bucureşti, Editura Anamarol, 2007;
Ioana Măgură-Bernard, Directorul postului nostru de radio, postfaţă Vladimir Tismăneanu, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2007;
Paul Miron, În corespondenţă cu Horia Stamatu, Bucureşti, Editura „Jurnalul Literar”, 2007;
Mihai Pelin, Operaţiunile Meliţa şi Eterul. Istoria Europei Libere prin documente de Securitate, Bucureşti, Editura Compania, 2007;
Gabriel Dimisianu, Oameni şi cărţi. Jurnal de memorii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2008;
Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008;
Antologia ruşinii după Virgil Ierunca, editori Nicolae Merişanu şi Dan Taloş, Bucureşti, Editura Humanitas, 2009;
„Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România”, vol. IV, Intelectualii şi regimul comunist: istoriile unei relaţii, 2009;
Nicolae Breban, Trădarea criticii sau o încercare de a-mi înţelege timpul, cultura din care provin şi spiritul ei, în actualitate, Bucureşti, Editura Ideea Europeană, 2009;
Richard H. Cummings, Cold War Radio: The Dangerous History of American Broadcasting in Europe, 1950–1989, Shutterstock, 2009;
Virgil Nemoianu, Sorin Antohi, România noastră. Conversaţii berlineze, Bucureşti, Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2009;
Paul Cernat, Iluziile revizionismului est-etic, în „Observator cultural” (nr. 539–540–241/august 2010);
Paul Goma, Culoarea curcubeului (Cutremurul oamenilor). Cod „Bărbosul”, Bucureşti, Eagle Publishing House, 2010, ed. a 5-a, integrală, îngrijită de Flori Bălănescu;
Paul Goma, Jurnal 2007, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuş, 2010;
Mircea Iorgulescu, Poştalionul cu boi, Ploieşti, Editura Karta Graphic, 2010;
A. Ross Johnson, Radio FreeEurope and Radio Liberty: The CIA Years and Beyond, Stanford University Press, Woodrow Willson Center Press, 2010;
Literatura şi politicul, editor Mircea Anghelescu, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010;
Adrian Marino, Viaţa unui om singur, Iaşi, Editura Polirom, 2010;
Paul Miron, O lume pe dos. Convorbiri cu Ovidiu Nimigean, cuvânt-înainte de Nicolae Manolescu, Piteşti, Editura Paralela 45, 2010,
Eugen Negrici, Literatura română sub comunism, 1948–1964, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2010;
Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950, Bucureşti, Editura Humanitas, 2011;
Alex Goldiş, Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2011;
Virgil Tănase, Leapşa pe murite, document poliţist şi literar, Bucureşti, Adevărul Holding, Institutul Român de Istorie Recentă, 2011;
Ioana Diaconescu, Scriitori în arhivele CNSAS. Intelectuali urmăriţi informativ, arestaţi, condamnaţi, ucişi în detenţie, 1946–1989. Studii însoţite de anexe selectate din arhivele CNSAS, Bucureşti, Fundaţia Academia Civică, 2012;
Intelectualii şi puterea, coord. Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea, Iaşi, Institutul European, 2012;
Iulia Vladimirov, Monica Lovinescu în documentele Securităţii 1949–1989, Bucureşti, Editura Humanitas, 2012;
Gabriel Andreescu, Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii, Iaşi, Editura Polirom, 2013.
No Comments
Comments are closed.