O CAPODOPERĂ A LITERATURII ROMÂNE DIN SECOLUL AL XVIII-LEA

👤Author

Name: Dan Zamfirescu
Affiliation: Universitatea Valahia, Târgovişte

📄Article

Citation Recommendation: ZAMFIRESCU, Dan „O capodoperă a literaturii române din secolul al XVIII-lea”. In: RITL, New Series, X, No. 1-4, January-December 2016, p.  83-103.
Titlul: O CAPODOPERĂ A LITERATURII ROMÂNE DIN SECOLUL AL XVIII-LEA
Title: A MASTERPIECE OF ROMANIAN LITERATURE FROM THE EIGHTEENTH CENTURY
Pages: 83-103
Language: Romanian
URL: https://ritl.ro/pdf/2016/5_D_Zamfirescu.pdf

Abstract: This study presents and edits ms. I 2033 (State Archive – Piatra Neamţ), containing True Copy for (or, in other copies of the manuscript, History of) the Saint Icon of the Mother of God from Neamţ Monastery by Metropolitan George IV of Moldavia (1723–1729) for the very first time. This text describes the circumstances in which the icon arrived in Neamţ, as the journey made by the future Byzantine emperor John VIII Paleologus through Moldavia and his meeting with Alexander the Good, long thought to be a mere legend, but which is actually based on historical facts.

Keywords: Metropolitan George IV of Moldavia, True Copy for the Holy Icon of the Mother of God from Neamţ Monastery, Byzantine Emperor John VIII Paleologus, Alexander the Good, Romanian-Byzantine relations.

Bibliography:

1830. Mânăstirea Neamţ, pe patru foi volante, cu textul pe două coloane, în stânga originalul românesc şi în dreapta traducerea în slavo-rusă. Se păstra până recent în Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române ,dar în prezent a dispărut.

 1836. Mânăstirea Neamţ, ca anexă la Viaţa stareţului Paisie Velicikovski, tipărită separat, în slavonă şi în română. Textul slavon s-a tipărit în volumul de limba slavonă şi cel românesc şi în volumul de limba română.

1847. Mânăstirea Neamţ, în volumul Minunile Maicii Domnului. Numai textul românesc. Un exemplar se păstrează la Iaşi în Biblioteca filialei Iaşi a Academiei Române, paginile 146 – 151. 1852. În Uricariul lui Theodor Codrescu, tomul I, după ediţia românească din 1836. Ediţia a doua din Uricariu s-a publicat în 1873.

1874. În cartea episcopului Melchisedec, Chronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, Bucureşti, 1874, p. 87–90 după manuscrisul românesc 340 BAR şi ediţia de la Neamţ, 1847. 1916. În articolul lui Virgil Drăghiceanu, O nouă variantă a tradiţiilor întemeierei şi independenţei Mitropoliei Moldovei, în „Biserica Ortodoxă Română”, XXX, 1916. S-a publicat varianta din manuscrisul „oficial” de la Huşi, acum ms. rom. 692 BAR.

1983. Copia din 1781 de la Voroneţ, descoperită şi editată de Nicolae Cârlan în articolul O versiune a relaţiei mitropolitului Gheorghe din volumul Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Cercetare şi valorificare, II, Bucureşti, 1983, p. 175–182; articol, retipărite în volumul său Studii şi materiale de istoria culturii române vechi, Suceava, Editura Libana, 2006, p. 68–75.

Aceeaşi copie a mai fost editată în 1983 de Olimpia Mitric în „Suceava. Anuarul Muzeului Judeţean”, X, 1983 şi apoi în Cartea românească veche în judeţul Suceava (1643 – 1830). Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Suceava, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, 2005, şi în volumul arhimandrit Ciprian Zaharia, Iosif I Muşat, întâiul mare ierarh român, Roman, Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, 1987, p. 217–219. 1987. În cartea Iosif I Muşat – întâiul mare ierarh român, Roman, 1987, s-au editat pentru prima oară copiile din manuscrisele româneşti 5884, 3692, 3102 BAR şi textul ediţiei princeps din 1830.

Chronica Romanului şi a Episcopiei de Roman … Ediţie îngrijită, studiu introductiv, transliterare, note şi comentarii de prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu, Master Filosofie creştină şi dialog cultural, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Partea întâi – De la anul 1392 până la anul 1714. Partea a doua – De la anul 1714 până în zilele noastre (1874–1875), Roman, 2008. Deasupra copertei interioare, pe hârtie de calc, cu litere de aur: Prezenta ediţie apare cu binecuvântarea şi sprijinul Preasfinţitului dr. Ioachim Băcăoanul la împlinirea a 200 de ani de atestare documentară a Episcopiei Romanului.

Diaconu Luca, Arhimandrit, Icoana bizantină a Maicii Domnului de la mânăstirea Neamţ. Contribuţii istorice, artistice şi teologice. Tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, Editura Doxologia, 2010.

Elian Alexandru, Moldova şi Bizanţul în secolul al XV-lea în volumul Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1964, reeditat în Alexandru Elian, Bizanţul, Biserica şi cultura românească. Studii şi articole de istorie. Carte tipărită cu binecuvântarea I. P. S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, Trinitas, 2003, p. 15–94.

 Gorovei Ştefan Sorin, Între istoria reală şi imaginar. Acţiuni politice şi culturale în veacul XVIII, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” 2003. În special articolul O biografie nescrisă: Mitropolitul Gheorghe al IV-lea al Moldovei. Iaţimirski Alexandru I., Mолдавскіе отолоскіһ московскіх… [Ecouri moldovene ale legendei moscovite despre darurile Monomahului], în „Jurnalul Ministerului Educaţiei Naţionale”, al şaptelea deceniu, 1903, octombrie, p. 347–390. Iorga Nicolae, În jurul pomenirii lui Alexandru cel Bun, Academia Română, Seria III, tomul XIII, Memoriile Secţiunii Istorice, p. 173–183 şi în Nicolae Iorga. Scrieri alese. Cuvântări şi comunicări rostite în Academia Română, partea I, ediţie îngrijită de Dorina N. Rusu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2008, p. 86–93.

Melchisedec-Ştefănescu, Episcopul, Chronica Romanului şi a Episcopiei de Roman compusă dupre documente naţionale române şi istorice edite şi inedite, partea întâi, de la anul 1392 până la anul 1714, Bucureşti, 1874, capitolul: Documentul mitropolitului George despre autocefalia Bisericii Moldovei, p. 56–100.

 Panaitescu P. P., Nicolas Spathar Milescu (1636–1708). Extrait des Mélanges de L’école Roumaine en France, 1925 I-re partie, Paris, Gamber, éditeur [1925] şi Nicolae Milescu spătarul (1636–1708). Versiunea românească de Silvia P. Panaitescu. Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Ştefan Sorin Gorovei, Iaşi, Editura Junimea, 1987.

Papacostea Şerban, Un humaniste italien au service de Byzance en Europe Centrale au XVe siècle în „Études byzantines et post byzantines”. Recueillies et publiées par Emilian Popescu et Tudor Teoteoi, VI, 2006, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, p. 365–375 şi versiunea românească: Un umaniste italian ambasador în slujba Bizanţului prin Moldova lui Alexandru cel Bun, în volumul său: Studii de istorie românească. Economie şi societate (secolele XIII – XVIII), Muzeul Brăilei, Brăila, Editura Istoria, 2009, p. 31–46.