SPECIFICUL NAŢIONAL

👤Author

Name: Nicolae Mecu
Affiliation: Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Bucureşti

📄Article

Citation Recommendation: Mecu, Nicolae. „Specificul naţional”. RITL, no. 1-4 (2010): 85–101
Titlul: SPECIFICUL NAŢIONAL
Titre: LE SPÉCIFIQUE VERNACULAIRE
Mots-clés: spécifique vernaculaire, cultures nationales, perspective diachronique, compréhension idéologique
Pages: 85–101
Language: Romanian
URL: https://ritl.ro/pdf/2010/4_N_Mecu.pdf

Résumé: La question du spécifique vernaculaire roumain est un concept central de la culture et de la littérature roumaines du XIX-ième et XX-ième siècle. La démarche de l’auteur envisage ce concept en diachronie à travers de différentes conceptions idéologiques, politiques et historiques. C’est un phénomène à double tranchants qui a causé, de file en aiguille, deux excès: d’une part, un complexe d’infériorité et donc une minimalisation de la culture vernaculaire, et d’autre part, une exagération de la primauté du même spécifique.

Mots-clés: spécifique vernaculaire, cultures nationales, perspective diachronique, compréhension idéologique

Bibliography:

Mihail Kogălniceanu, DL, 1840, 1840, 1–2;

Alecu Russo, Critica criticii, „Albina românească”, 1846, 14 febr.;

Idem, Scrieri alese, îngr. şi pref. Geo Şerban, Bucureşti, 1967, 3–28, 39–121;

T., Maiorescu, Opere, I, 277, II, 9–38;

C. Rădulescu-Motru, Cultura română şi politicianismul, Bucureşti, 1904;

Ov. Densusianu, Stilul nostru, „Vieaţa nouă”, 1905, 8;

D. Drăghicescu, Din psihologia poporului român. (Introducere), Bucureşti, 1907;

C. Rădulescu-Motru, Sufletul neamului nostru: calităţi bune şi defecte, Bucureşti, 1910;

Radu Dragnea, Spre dogmatismul naţional, „Luceafărul”, 1919, 2;

Vasile Pârvan, Idei şi forme istorice, Bucureşti, 1920, 6–42, 45–125;

Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin, „Gândirea”, 1921, 10;

Ibrăileanu, Opere, IV, 3–5, V, 92–94, 171–177, 272–277, 302–306;

B. Fundoianu, Imagini, 5–20, 194–202;

N. Davidescu, Aspecte, I–II, Bucureşti, 1922–1924, 135–138, 178–180, 310–317;

E. Lovinescu, „Sburătorul”, 1922, 41, 42, 43;

B. Fundoianu, Spiritul critic în cultura românească, „Sburătorul”, 1922, 45;

E. Lovinescu, Recidivă, „Sburătorul”, 1922, 45;

N. Davidescu, Critica veche despre poezia simbolistă: d-l G. Ibrăileanu şi poezia simbolistă, „Flacăra”, 1922, 29;

[Lucian Blaga], Discuţii inutile, „Patria”, 1922, 226;

E. Lovinescu, Critice, IX, Bucureşti, 1923;

Vasile Pârvan, Memoriale, Bucureşti, 1923, 159–194;

E. Lovinescu, Ist. civ. rom., I, 77–114, III, 98–103, passim;

Nichifor Crainic, Parsifal, „Gândirea”, 1924, 8, 9, 10;

Tudor Vianu, Statul ca îndreptar, „Gândirea”, 1924, 11;

Pamfil Şeicaru, Neobonjurism şi autohtonism în cultură, „Gândirea”, 1924, 12;

Marin Simionescu-Râmniceanu, Necesitatea frumuseţii, Bucureşti, 1925, 27–41;

Nichifor Crainic, A doua neatârnare, „Gândirea”, 1926, 1;

T. Vianu, Masca timpului, Arad, 1926, 33–45;

Camil Petrescu, Sufletul naţional, „Cetatea literară”, 1926, 5–6;

E. Lovinescu, Poporanismul anacronic, „Sburătorul”, 1926, 2;

E. Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. I, 10–15, 80–119, 171–222, II, 5–148, 193–197, 214–216, 292–295, IV, 108–161;

Petru Comarnescu, Ancheta noastră asupra „Artei româneşti”, „Politica”, 14 I 1927 (Răspunsurile la anchetă, pe parcursul anului 1927: N. Iorga, 197; Ion Jalea, Fr. Şirato, 200; V. Drăghiceanu, 202; Marin Simionescu-Râmniceanu; George Enescu, 208; I. Teodorescu-Sion, 224; N.N. Tonitza, 226; Cecilia Cuţescu-Stork, 229; O. Han, 232; Ştefan Dimitrescu, 233; Const. Brăiloiu, 235; Mihail Jora, 239; G. D. Kiriac, 244; N. Ghica-Budeşti, 149; Petre Antonescu, 254; Sp. Cegăneanu, 254);

F. Aderca, O anchetă cu privire la specificul românesc, „Sburătorul”, 1927, 10;

E. Lovinescu, Sincronism şi diferenţiere, „Sburătorul”, 1927, 11–12;

G. Călinescu, Cauze imperceptibile… în strânsă interdependenţă, „Sinteza”, 1927, 2;

E. Lovinescu, Etnicul, „Sburătorul”, 1927, 10;

Radu Dragnea, Spiritul românesc creator, „Gândirea”, 1927, 5;

M. Ralea, Scrieri, II, 51–63, 359–361,VII, 99–103, 168–181;

Idem, Fenomenul românesc, îngr. şi pref. Constantin Schifirneţ, Bucureşti, 1997, 5–20, 51–91, 150–153, 234–235;

Pompiliu Constantinescu, Ortodoxism şi misticism literar, „Sburătorul”, 1927, 10;

Mircea Eliade, „Viaţa românească”, 1927, 6–7;

Ion Pillat, „Universul literar”, 1927, 12, 13, 20, 27;

Mircea Eliade, „Cuvântul”, 1927, 857, 860, 862, 867, 874, 885, 889, 903, 911, 915, 924, 928;

Radu Dragnea, Spiritul romantic creator, „Gândirea”, 1927, 5;

Mircea Eliade, Itinerariu spiritual, „Cuvântul”, 1927, 857, 860, 862, 867, 874, 875, 889, 903;

N. I. Herescu, Apărarea Occidentului, „Scrisul românesc”, 1927, 2;

Radu Dragnea, Trecerea între generaţii, „Gândirea”, 1928, 3;

Sorin Pavel, Ion Nistor, Petre Marcu-Balş, Manifestul „Crinului alb”, „Gândirea”, 1928, 8–9;

M. Ralea, Vasile Pârvan şi tânăra generaţie, „Viaţa românească”, 1928, 4;

Şerban Cioculescu, Între ortodoxie şi spiritualitate, „Viaţa literară”, 1928, 94;

Pompiliu Constantinescu, Reflexii polemice, „Kalende”, 1929, 3–4;

M. Ralea, Iarăşi ortodoxismul, „Viaţa românească”, 1929, 7–8;

Radu Dragnea, Veşnic şi universal, „Gândirea”, 1929, 3;

Al. Dima, Depăşirea etnicului? Asupra ideologiei actuale a „Gândirii”, „Datina, 1929, 1–3;

Idem, Problema mişcării ortodoxiste, „Datina”, 1929, 10–12;

Nae Ionescu, România ţară a Răsăritului, I. Prejudecata civilizaţiei apusene, II. Premisele noastre etnice, „Cuvântul”, 1930, 1749, 1753;

Idem, A fi „bun român”, „Cuvântul”, 1930, 1987, 1988;

Nichifor Crainic, Gândire şi ortodoxie, „Gândirea”, 1931, 1;

Petre Pandrea, Specific naţional şi moment istoric, „Adevărul literar şi artistic”, 1931, 561;

Anton Holban, „Ulise”, 1932, 3;

M. Ralea, La răspântia imperiilor moarte, „Adevărul literar şi artistic”, 1932, 583;

Mircea Eliade, Creaţie etnică şi gândire politică, „Cuvântul”, 1933, 304;

Idem, Compromiterea românismului?, „Vremea”, 1934, 329;

Mircea Eliade, Oceanografie, Bucureşti, 1934, 193–200;

G. Călinescu, „Nopţile de Sânziene”, romanul d-lui Mihail Sadoveanu, „Adevărul literar şi artistic”, 1935, 735;

Mircea Eliade, Realităţi româneşti, „Vremea”, 1935, 392;

Idem, Românismul d-lui Rădulescu-Motru, „Vremea”, 1935, 395;

Idem, Restaurarea demnităţii româneşti, „Vremea”, 1935, 403;

Nichifor Crainic, Românismul d-lui Motru, „Gândirea”, 1935, 7;

Mircea Eliade, România în eternitate, „Vremea”, 1935, 409;

Lucian Blaga, Temele sacrale şi spiritul etnic, „Gândirea”, 1935, 1;

Nichifor Crainic, Mistificarea românismului, „Gândirea”, 1936, 7;

Lucian Blaga, Spaţiul mioritic, Bucureşti, 1936;

Dan Botta, Limite, Bucureşti, 1936, 15–46;

Nichifor Crainic, Puncte cardinale în haos, Bucureşti, [1936], 75–146, 187–216;

C. Rădulescu-Motru, Românismul.Catehismul unei noi spiritualităţi, Bucureşti, 1936;

Mircea Eliade, Naţionalismul, „Vremea”, 1937, nr. de Paşti;

E. Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. 1900–1937, 30–31, passim;

Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească, Cluj, 1938;

D. Stăniloae, Ortodoxie şi latinitate, „Gândirea”, 1939, 4;

N. Iorga, Originea, firea şi destinul neamului românesc, în: Enciclopedia României, I, 1939, 33–41;

G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, 1941, 9, 885–888;

Ovidiu Papadima, O viziune românească a lumii, Bucureşti, 1941;

Bazil Munteanu, Literatura românească în perspectivă europeană, „Timpul”, 1942, 6;

D. Stăniloae, Lucian Blaga faţă de creştinism şi ortodoxie, Bucureşti, 1942;

Pompiliu Constantinescu, Specificitate etnică şi creativitate lirică, „Vremea”, 1943, 709;

Liviu Rebreanu, Amalgam, Bucureşti, 1943, 232–233;

Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei, I–III, îngr. Marin Diaconu şi Zaharia Balinca, pref. Constantin Noica, Bucureşti, 1992–1996;

C. Noica, Pagini despre sufletul românesc, Bucureşti, 1944;

G. Călinescu, Rasă, rasim şi literatură, „Tribuna poporului”, 1944, 82, 83;

Petru Comarnescu, Discuţii despre caracterele artei româneşti, „Revista Fundaţiei Regale”, 1946, 12;

Mircea Eliade, Destinul culturii româneşti, „Destin”, 1953, 6–7;

Al. Paleologu, Spiritul, 213–220….;

Tradiţie şi inovaţie, antol., pref. Florin Mihăilescu, Bucureşti, 1971;

C. Ciopraga, Personalitatea; 263–278;

Naţional şi universal, antol. Pompiliu Marcea, Bucureşti, 1975;

Frumosul românesc în concepţia şi viziunea poporului, antol. Ioan Şerb şi Florica Şerb, pref. Dan Grigorescu, Bucureşti, 1977;

V. Streinu, Pagini, IV, 347– 350, 355–358;

Al. Săndulescu (coord.), Dicţionar de termeni literari, Bucureşti, 1976, 413–414;

Clasicii; Petru Poantă, „Steaua”, 1977, 10;

Constantin Noica, Sentimentul românesc al fiinţei, Bucureşti, 1978;

Z. Ornea, Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea, Bucureşti, 1980;

Aesthesis carpato-dunărean, antol., pref. Florin Mihăilescu, Bucureşti, 1981;

E. Papu, Motive;

Gheorghe Rădulescu, Profesorii mei de limba şi literatura română, „România literară”, 1986, 16 oct.;

Constantin Noica, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Bucureşti, 1987;

Vasile, Conceptul, 5, passim;

Iordan Chimet (antol.), Dreptul la memorie, III. Dialog despre identitatea românească, IV. Certitudini, îndoieli, confruntări, Cluj-Napoca, 1992, 1993;

Katherine Verdery, Compromis şi rezistenţă. Cultura română sub Ceauşescu, trad. Mona şi Sorin Antohi. Bucureşti, 1994, 152–204, 248–300;

Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Bucureşti, 1995, 87–145, passim;

Mihai Ungheanu, Scriitorii de la miezul nopţii, Bucureşti, 1996;

Idem, Holocaustul culturii române, Galaţi, 1999;

Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Bucureşti, 2002, 113–212;

Andrei Terian, G. Călinescu. A cincea esenţă, Bucureşti, 2009, 313–338.