👤Author
Name: Manuela Anton
Affiliation: Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române
📄Article
Citation Recommendation: ANTON, Manuela. „Statul și biserica la începuturile româniei moderne: publicistica religioasă a lui Neofit Scriban”. In: RITL, New Series, XI, No. 1-4, January-December 2017, p. 79-88.
Titlul: STATUL ȘI BISERICA LA ÎNCEPUTURILE ROMÂNIEI MODERNE: PUBLICISTICA RELIGIOASĂ A LUI NEOFIT SCRIBAN
Titre: L’ÉTAT ET L’ÉGLISE AU DÉBUT DE LA ROUMANIE MODERNE : LA PUBLICISTIQUE RELIGIEUSE DE NÉOPHYTE SCRIBAN
Pages: 79-88
Language: Romanian
URL: https://ritl.ro/pdf/2017/4_M_Anton.pdf
Abstract: The essay focuses on the fundamental role played by the Romanian Orthodox Church in the process by which the modern Romanian state came into existence at the end of the War for Crimea (1853–1856). The Paris Peace Talks of March 1856 revealed Russia’s international isolation and thus weakening the influence of its Panslavist and Pan-Orthodox propaganda among the nations of the South-East European area. The Union of the Romanian Principalities (1859) was seen by the Orthodox ecclesiastical elites as an obstacle to the Slavic integration, which would have threatened the existence of the Romanian nation as a nation of Latin origin and consequently the de facto (but still not de jure) autonomy of the Romanian Orthodox Church. These were some main reasons for which some church intellectuals have developed a journalistic discourse that had to make the position of the Church known generally and defended.
Keywords: Neofit Scriban, religious journalism, Church and Society, results of the War for Crimea (1853–1856), formation of the modern Romanian state.
Bibliography:
Unirea şi neunirea Principatelor Române, Iaşi, 1856.
Foloasele Unirii Principatelor Române, Iaşi, 1856.
Scurtă istorisire şi hronologie despre Mitropolia Moldaviei, Paris, 1857.
Necesitatea clerului în societate şi nevoia de punere sa în adevărata cale a sortirii sale, Iaşi, 1859.
Clerul român în faţa Articulului 46 din Convenţiune, Iaşi, 1860.
Nelegalitatea şi defectuozitatea proiectului de lege pentru alegerea mitropoliţilor şi a episcopilor din Principatele Române, Iaşi, 1861.
Răspuns Gubernului și Sinodului românesc din 1865, adică Explicațiuni la protestele a trei arhierei moldoveni în contra legiuirilor necanonice octroate Bisericii de puterea civilă din Principatele Unite de la Dunăre, București, 1866.
Apărarea adevărului și a dreptului față cu episcopatul necanonic, București, 1866.
Refutarea sofismelor a necanonicului Sinod 1867, București, 1867.
Răsturnarea ultimelor rătăciri ale apărătorilor episcopatului necanonic şi a nelegiuirilor făcute Bisericii Românești, București, 1867.
Apologia Preasfințitului arhiereu Neofit Scriban față cu clevetitorii săi din Iași și București sau Răspuns acelora ce fac apoteoza nenorocitului de dânșii Cuza-Vodă pentru falsa independență a Bisericii Române, București, 1867.
Cuvinte bisericești compuse și rostite la deosebite ocazii, București, 1868.
Încercări poetice. Discursuri politice. Memuare și scrisori politice, ediție de Romulus Scriban, Iași, 1870.
Documente și izvoare narative
Bujoreanu, Ioan, Colecţiune de legiuirile României, vechi și noi, câte s-au promulgat până la finele anului 1870, volumul 1, București, 1873.
Acte și documente relative la istoria renașterii României, volumul 4, ediție de Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. Sturdza, Dimitrie C. Sturdza, București, 1889.
Costescu, Chiru, Colecţiune de legi, regulamente, acte, deciziuni, circulare, instrucțiuni, formulare și programe: începând de la 1866–1916, și aflate în vigoare la 15 august 1916 privitoare la biserică, culte, cler, învățământ religios, bunuri bisericești, epitropii parohiale și administrații religioase și pioase, volumul 1, București, 1916.
Regulamentele Organice ale Valahiei și Moldovei, volumul 1, ediție de Paul Negulescu, George Alexianu, București, 1944.
Studii Erbiceanu, Constantin, Viața și activitatea preasfințitului Neofit Scriban, București, 1888.
Arsenij [Stadnickij], Issledovanija i monografii po istorii Moldavskoj Cerkvi, Sankt-Petersburg, 1904, p. 395–457.
Dobrescu, Nicolae, Studii de istoria Bisericii Române contemporane, volumul 1, 1850–1895, București, 1905.
Sturdza, Dimitrie, Însemnătatea Divanurilor ad-hoc din Iași și București în istoria renașterii României, București, 1912.
Bossy, R. V., Agenția diplomatică a României în Paris și legăturile politice franco-române sub Cuza-Vodă, București, 1931.
Stan, Liviu, Relațiile dintre Biserică și Stat. Studiu istorico-juridic, în Ortodoxia, IV, 1952, nr. 3–4, p. 353–461.
Drăgușin, Constantin, Legile bisericești ale lui Cuza-Vodă şi lupta pentru canonicitate, în Studii teologice, IX, 1957, nr. 1–2, p. 86–103.
Păcurariu, Mircea, Arhiereii Neofit Scriban şi Filaret Scriban, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, XXXV, 1959, nr. 1–2, p. 87–102.
Izvoranu, Stelian, Sinoadele de sub regimul legilor lui Cuza, în Biserica Ortodoxă Română, LXXVIII, 1960, nr. 7–8, p. 658–682.
Hagemann, Walter, Grundzüge der Publizistik. Als eine Einführung in die Lehre von der sozialen Kommunikation, ediție de Henk Prakke, Winfried B. Lerg, Michael Schmolke, Münster, 1966.
Şerbănescu, Niculae, Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române cu prilejul centenarului, în Centenarul autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 41–138.
Georgescu, Vlad, Istoria ideilor politice românești (1369–1878), München, 1987.
Catalan, Sever Mircea, La situation internationale des Principautés Unies (1864–1866), considérée selon sa relation avec le déclin du Second Empire, în Revue Roumaine d’Histoire, XXXI, 1992, nr. 3–4, p. 235–254.
Idem, Politica bisericească a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859–1866), în Studii și materiale de istorie modernă, XV, 2002, p. 91–110; XVI, 2003, p. 201–215.
Ulrich, Hans G., Kirchengeschichte und Kulturgeschichte, în Kirchliche Zeitgeschichte. Internationale Halbjahreszeitschrift für Theologie und Geschichtswissenschaft, XXII, 2009, nr. 1, p. 243–271.
Brusanowski, Paul, Stat și Biserică în Vechea Românie între 1821–1925, Cluj-Napoca, 2010. Idem, Rumänisch-orthodoxe Kirchenordnungen (1786–2008): Siebenbürgen – Bukowina – Rumänien, Köln, Weimar, Viena, 2011.
No Comments
Comments are closed.