👤Author
Name: Paul Cernat
Affiliation: C.S. I, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”
Contact: cernatpaul@gmail.com
📄Article
Citation Recommendation: CERNAT, Paul. „Istorii miniaturale. Insectele imaginarului eminescian”. În: RITL, New Series, XIX, January-December 2025, p. 263–300. doi: 10.59277/2025.19.18.
Titlul: ISTORII MINIATURALE. INSECTELE IMAGINARULUI EMINESCIAN
Title: MINIATURE HISTORIES. THE INSECTS OF EMINESCU’S IMAGINARY
Pages: 263–300
Language: Romanian
URL: https://ritl.ro/pdf/2025/18_P_Cernat.pdf
DOI: 10.59277/ritl.2025.19.18
Abstract: The study aims to present, with quasi-exhaustive, systematized exam ples, the symbolic relevance of the presence of insects as references in the work of M. Eminescu, whether it is poetry, prose or journalism. Organicist thinking, with the poet’s well-known conception of the natural state (inspired by the model of the „state of ants and bees”), acquires the most varied updates at the level of the entomological imaginary: from the paradisiacal one of lunar or island utopias, passing through the enchanting representations associated with wild and forested nature, to the dark ones of melancholy, loneliness, decomposition and alienation; all these images are subjec ted to a differentiated examination, following their artistic relevance and contextual implications. the „miniature” vision, a microcosmic mirror of the macrocosm, the „narcotic” and erotic aestheticism, the combination of angelic (associated with bliss) and malignant (associated with dissolution) symbolism, are expressions of a diverse bestiary (bees, ants, butterflies, spiders, crickets, beetles, bumblebees, flies, etc.), which owes almost nothing to the moralistic-fabulistic tradition, but illustrates a „transhu man” model that came, through a spiritual-symbolic channel, from the natural sciences, and indicating, overall, a paradoxical modernity.
Key-words: insects, imaginary, natural state, paradisiacal, miniature.
Bibliography
Antohi, Sorin, Utopia lui Eminescu, în Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, Editura Polirom, Colecția „Plural”, Iași, 1999.
Benjamin, Walter, Despre unele motive literare la Baudelaire, în Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, notă biografică de Friedrich Podszus, Editura Univers, Colecția „Studii”, București, 2000.
Gregori, Ilina, Eminescu la Berlin. Mircea Eliade: Trei analize, Editura Fundației Culturale Române, București, 2002.
Călinescu, G. Opere II. Opera lui Mihai Eminescu (2), ediție critică de Nicolae Mecu, Ileana Mihăilă și Daciana Vlădoiu, Introducere de Eugen Simion, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2016.
Cărtărescu, Mircea, Visul chimeric, Editura Humanitas, București, 2011.Radu Cernătescu, Despre gândirea politică a lui Eminescu, în 309-310-311), Botoșani, 2020.
Cernătescu, Radu, Despre gândirea politică a lui Eminescu, în în Hyperion, revistă de cultură, nr. 1-2-3 (309-310-311), 2020.
Constantinescu, Viorica S., „Le cygne est un signe”, în Studii eminesciene (Viorica S. Constantinescu, Cornelia Viziteu, Lucia Cifor), nr. 11, Editura Clusium, Cluj- Napoca, 2009.
Culianu, Ioan Petru, Fantasmele libertății la Eminescu. Peisajul centrului lumii în nuvela Cezara (1876), în Studii românești I. Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, ediția a II-a, traduceri de Corina Popescu și Dan Petrescu, Editura Polirom, Colecția „Biblioteca Ioan Petru Culianu”, Iași, 2024.
Dobrescu, Caius, Eminescu. Monografie, Editura Aula, Colecția „Canon”, Brașov, 2004.
Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Eminescu și romantismul german, ediție de Dumitru Irimia, Cuvânt înainte de Dan Hăulică, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2016.
Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000.
Eliade, Mircea, Insula lui Euthanasius, în Revista Fundațiilor Regale, anul VI, nr. 7, iulie 1939.
Eminescu, M., Opere I. Poezii tipărite în timpul vieții. Introducere. Note și variante. Anexe, ediție critică îngrijită de Perpessicius, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, București, 1939, p. 152.
Eminescu, M., Opere IV. Poezii postume. Anexe. Introducere. Tabloul edițiilor, ediție critică întocmită de Perpessicius, Editura Academiei Populare Române, București, 1952.
Eminescu, M., Opere V. Poezii postume. Anexe. Note și variante. Exerciții și moloz. Addenda & Corrigenda. Apocrife. Mărturii. Inedite, ediție critică de Perpessicius, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1988.
Eminescu, M., Opere VI. Literatura populară. Introducere. Poeme originale dee inspirație folclorică. Lirica populară. Balade. Dramatice. Basme în proză. Irmoase. Paremiologie. Note și variante. Anexe. Exerciții & Moloz. Caietul anonim. Bibliografie. Indice, ediție critică îngrijită de Perpessicius, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1963.
Eminescu, M., Opere VII, Proza literară. Sărmanul Dionis. La aniversară. Cezara. Geniu Pustiu. Celelalte proze postume. Texte inedite, ediție critică întemeiată de Perpessicius, Studiu introductiv de Perpessicius, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1977.
Eminescu, M., Opere X. Publicistică. 1 noiembrie 1877-15 februarie 1880, „Timpul”, ediție critică întemeiată de Perpessicius, Academia Republicii Socialiste România, Muzeul Literaturii Române, Editura Republicii Socialiste România, București, 1989.
Eminescu, M., Opere XI. Publicistică. 17 februarie – 31 decembrie 1880. Timpul, ediție critică întemeiată de Perpessicius, Academia Republicii Socialiste România, Muzeul Literaturii Române, Editura Republicii Socialiste România, București, 1984.
Eminescu, M., Opere XVI, Fragmentarium. Addenda ediției, ediție critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei Române, București, 1993.
Eminescu, Mihai, Fragmentarium, ediție după manuscrise cu variante, note, addenda și indici de Magdalena D. Vatamaniuc, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981.
Gană, George, Melancolia lui Eminescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 2002.
Jicu, Adrian, Antimodernii Eminescu și Caragiale, în Philologica Jassiensia, an. VIII, nr. 2 (16), 2012
Maurice Maeterlinck, Viața albinelor, traducere de Constantin Teacă, Editura Apimondia, București, 1976.
Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008.
Mihăilescu, Dan C., Perspective eminesciene, Editura Cartea Românească, București, 1982.
Militaru, Petrișor, Pânza de păianjen. Metaforă, simbol și matrice compozițională în „Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu, în Studii eminesciene. Caietele Colocviului Național „Mihai Eminescu”, vol. 2 (12), Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2005.
Oișteanu, Andrei, Eminescu: soarele negru al melancoliei, în Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură, ediția a patra revăzută, adăugită și ilustrată, Editura Polirom, Iași.
Papu, Edgar, Premise fotosintetice – „Proaspătul” și „Dulcele” romantic, în Existența romantică. Schiță morfologică a romantismului, Editura Minerva, Colecția „Biblioteca pentru toți”, București, 1980.
Stanomir, Ioan, Annals of the University of Bucharest/Political science series, 5, 2003.