👤Author Name: Mihai IovănelAffiliation: C.Ș.III, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” 📄Article Citation Recommendation: IOVĂNEL, Mihai. „Paul-Bădescu, Cezar”. RITL, New Series, XVIII, 2024, 146–147. doi: 10.59277/ritl.2024.18.14Titlul: PAUL-BĂDESCU, CEZARTitle: PAUL-BĂDESCU, CEZARPages: 146–147Language: RomanianURL: https://ritl.ro/pdf/2024/14_M_Iovanel.pdfDOI: 10.59277/ritl.2024.18.14 Excerpt: Cele două cărți ale lui P.-B., Tinereţile lui Daniel Abagiu și Luminiţa, mon amour (2006), conțin unul dintre cele mai radicale experimente făcute în literatura română pe seama raportului dintre ficțiune și realitate. Autoficțiuni în linia franțuzească a conceptului, textele împing la limită identificarea dintre autorul concret, narator și personaj. În Tinereţile…, această negociere este mai acut complicată decât „banala” narațiune homodiegetică din Luminița…: povestirile avându-l ca personaj pe Dănuț, relatate la o persoană a treia delectabil de fals ingenuă, sunt încadrate de secvențe explicativ-eseistice, mai mult sau mai puțin divagante, al căror narator își declară identitatea cu autorul de pe copertă și cu personajul Dănuț (de altfel, un fragment a apărut anterior ca eseu nonficțional în „Dilema veche”). Bibliography Nicoleta Cliveţ, Portretul mediocrului la tinereţe, CLT, 2004, 26; Ștefănescu, Istoria, 1100–1103; Alex Goldiş, Nebunie în doi, CLT, 2006, 50; Alexandru Matei, Denegarea, VTRA, 2006, 11–12; Mihăilescu, Lit. rom. postceaușism, II, 343–346; Cosmin Borza, I love my monkey, VTRA, 2007, 1–2; Daniel Cristea-Enache,…

👤Author Name: Mihai IovănelAffiliation: C.Ș.III, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” 📄Article Citation Recommendation: IOVĂNEL, Mihai. „Matei, Sorin Adam”. RITL, New Series, XVIII, 2024, 144–145. doi: 10.59277/ritl.2024.18.13Titlul: MATEI, SORIN ADAMTitle: MATEI, SORIN ADAMPages: 144–145Language: RomanianURL: https://ritl.ro/pdf/2024/13_M_Iovanel.pdfDOI: 10.59277/ritl.2024.18.13 Excerpt: Într-unul dintre cele mai influente și discutate volume publicate de-a lungul anilor 2000, Boierii minții. Intelectualii români între grupurile de prestigiu și piața liberă a ideilor (2004), M. oferă o cercetare de tip sociologic, inspirată de scrierile lui Max Weber și, din tradiția locală, de Titu Maiorescu și Constantin Dobrogeanu-Gherea. Cartea urmărește rolul „grupurilor de prestigiu” în procesul, declanșat în secolul al XIX-lea, de modernizare a societății românești, societate caracterizată drept „paramodernă” (conceptul trimite la „un tip de organizare socială care, deși modernă în esență, amestecă structurile moderne cu cele tradiționale”). Bibliography Constantin Pricop, Literatura și tranziția, Iași, 2000, 104– 114; Ciprian Șiulea, [Sorin Adam Matei], ALA, 2004, 717, „Arca” (Arad), 2004, 10; Adrian-Paul Iliescu, De la „elite” la „grupuri de prestigiu”, CLT, 2004, 11; Caius Dobrescu, [Sorin Adam Matei], CU, 2004, 6, OC, 2004, 229; Paul Cernat, Intelectualii publici între Societate și Putere, OC, 2010, 531, 532.

👤Author Name: Mihai IovănelAffiliation: C.Ș.III, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” 📄Article Citation Recommendation: IOVĂNEL, Mihai. „Matei, Horia”. RITL, New Series, XVIII, 2024, p. 142–143. doi: 10.59277/ritl.2024.18.12Titlul: MATEI, HORIATitle: MATEI, HORIAPages: 142–143Language: RomanianURL: https://ritl.ro/pdf/2024/12_M_Iovanel.pdfDOI: 10.59277/ritl.2024.18.12 Excerpt: Ceea ce M. n-a obținut prin scrierile sale beletristice, minate de o evidentă mediocritate, a izbutit în schimb să atingă prin lucrări nonficționale precum Westul, o mare aventură (1969), Pirați și corsari (1974), Enigmele Terrei (1978–1983) sau Literatura și fascinația aventurii (1986), care, celebrând și documentând aventura în nenumăratele-i ipostaze, au cunoscut numeroase tiraje și au fost citite de generații de adolescenți, hrănindu-le imaginația. O recidivă literară tardivă și inutilă s-a produs cu romanul de sertar Papagalul portocaliu (2001). Finalizată, conform autorului, în 1977, cartea cuprinde o alegorie a comunismului național-ceaușist în culori tari, dar fără a se ridica la vreun merit. A tradus cu precădere din germană, semnând versiunile românești ale unor cărți de Stefan Zweig, Franz Werfel, Günter Grass ș.a. Bibliography Ion Lungu, Anecdote cu (mai mult sau mai puțin) haz, TR, 1971, 38; Tengeri Kalandok és kalandorok. Horia Matei–Evezredek kalózkrónikája, EL, 1974, 8378; Florin Constantiniu, Un tezaur pentru fiecare, FLC, 1983, 17; Radu Vaida, O carte de popularizare, LCF,…

👤Author Name: Lucian ChișuAffiliation: C.Ș. I, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”Contact: lucianchisu@gmail. com 📄Article Citation Recommendation: CHIȘU, Lucian. „Lupașcu, Gheorghe”. RITL, New Series, XVIII, 2024, p. 138–141. doi: 10.59277/ritl.2024.18.11Titlul: LUPAȘCU, GHEORGHETitle: LUPAȘCU, GHEORGHEPages: 138–141Language: RomanianURL: https://ritl.ro/pdf/2024/11_L_Chisu.pdfDOI: 10.59277/ritl.2024.18.11 Excerpt: Principala caracteristică a liricii lui L. o reprezintă evoluția ei versatilă, cu schimbări de orientare tematică de la un volum la altul, de la o etapă de viață la alta, fenomen stabilizat prin concepte și asumări definitive după 1989, la vârsta maturizării artistice. Apreciat pentru temperamentul său de o „remarcabilă luciditate” (Cezar Baltag), încă din perioada când publica versuri în revista „Amfiteatru”, L. debutează editorial cu Laocoon împăcat (1969) ilustrându-se în ipostaza unui rafinat care vizează „psihologia (nu cromatica) lui Mateiu Caragiale din Craii de Curtea Veche”. Eul liric este invadat de neliniști și miresme florale, rezonând în barocul imagistic al viziunii sale poetice, din care nu lipsesc accente de atmosferă balcanică și nici elemente de ironie caricaturală. Bibliography Cezar Baltag, AFT, 1966, nr. 6, p. 84; Nicolae Baltag, ST, 20 iunie, 1969; Scarlat, Mircea, Stăpânul timpului, RL, 1979, 9.; Hârlav, Constantin, Stăpânul timpului, ST, 1979, 9; Rotaru, Ioana, Întoarcerea arlechinului, RL, 1988; Vârgolici, Teodor, Tonalitate calmă, RL, 1988;…

👤Author Name: Cristina DeutschAffiliation: Cercetător științific, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”Contact: cristina_deutsch@hotmail.com 📄Article Citation Recommendation:DEUTSCH, Cristina. „Polemici estetice și revizuirea literaturii române în perioada 1948–1953: ideologie, tipic și frumos la G. Călinescu”. RITL, New Series, XVIII, 2024, p. 120–137. doi: 10.59277/ritl.2024.18.10Titlul: POLEMICI ESTETICE ȘI REVIZUIREA LITERATURII ROMÂNE ÎN PERIOADA 1948–1953: IDEOLOGIE, TIPIC ȘI FRUMOS LA G. CĂLINESCUTitle: AESTHETIC POLEMICS AND THE REVISION OF ROMANIAN LITERATURE BETWEEN 1948–1953: IDEOLOGY, TYPIC, AND THE CONCEPT OF BEAUTY IN G. CĂLINESCU’S VIEWPages: 120–137Language: RomanianURL: https://ritl.ro/pdf/2024/10_C_Deutsch.pdfDOI: 10.59277/ritl.2024.18.10 Abstract: In a context defined by intense aesthetic debates and efforts to revise the literary canon, Romanian literature during the early years of the communist regime (1948–1953) was deeply affected by the ideological constraints imposed by the new state policies. Within this framework, G. Călinescu, a prominent literary critic and theorist, became a focal point of analysis and reinterpretation in the cultural press of the time. Often coerced by external pres sures, Călinescu was drawn into polemics regarding his aesthetic ideas and his position as a literary critic inside the new literary canon. Initially rooted in relatively minor controversies, these debates escalated into direct attacks, targeting his perceived “anti-progressivism,” his understanding of “literary typification”, and…

👤Author Name: Dorin Sergiu UrsuțAffiliation: Doctorand al Universității „Lucian Blaga” din SibiuContact: ursutdorinsergiu92@yahoo.com 📄Article Citation Recommendation: URSUȚ, Dorin Sergiu. „Între «descriptio» și «naratio» sau despre constituenții determinanți ai structurii textelor lui Calistrat Hogaș, Ion Creangă și Barbu Ștefănescu Delavrancea”. RITL, New Series, XVIII, 2024, p. 194–208. doi: 10.59277/ritl.2024.18.18Titlul: ÎNTRE „DESCRIPTIO” ȘI „NARATIO” SAU DESPRE CONSTITUENȚII DETERMINANȚI AI STRUCTURII TEXTELOR LUI CALISTRAT HOGAȘ, ION CREANGĂ ȘI BARBU ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEATitle: BETWEEN “DESCRIPTIO” AND “NARATIO” OR ON THE DETERMINANT CONSTITUENTS OF THE STRUCTURE OF THE WORKS OF CALISTRAT HOGAȘ, ION CREANGĂ AND BARBU ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEAPages: 194–208Language: RomanianURL: https://ritl.ro/pdf/2024/18_D_S_Ursut.pdfDOI: 10.59277/ritl.2024.18.18 Abstract: The article titled Between “Descriptio” and “Narratio” or on the Determinant Constituents of the Structure of the Works of Calistrat Hogaș, Ion Creangă and Barbu Ște­fănescu Delavrancea explores in detail the relationship between description („descriptio”) and narration („narratio”) in Romanian prose, focusing on the works of Calistrat Hogaș, Ion Creangă and Barbu Ștefănescu Delavrancea. Although description has been tradition­ally considered secondary to narration, with a vaguer role and often seen as a „pause” in the storyline, it remains a crucial constituent of the literary text’s structure. In the prose of Calistrat Hogaș, Ion Creangă and Barbu Ștefănescu Delavrancea, description plays a central role,…

👤Author Name: Maria Ioana OanceaAffiliation: Cercetător științific asistent, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”Contact: maria.i.oancea@gmail.com 📄Article Citation Recommendation: OANCEA, Maria Ioana. „Călinescu romancier. Enigma Otiliei între romanul balzacian și ambiguitatea secolului al XX-lea”. RITL, New Series, XVIII, 2024, p. 111–119. doi: 10.59277/ritl.2024.18.09Titlul: CĂLINESCU ROMANCIER. ENIGMA OTILIEI ÎNTRE ROMANUL BALZACIAN ȘI AMBIGUITATEA SECOLULUI AL XX-LEATitle: CĂLINESCU THE NOVELIST: ENIGMA OTILIEI BETWEEN THE BALZACIAN TRADITION AND 20TH CENTURY AMBIGUITYPages: 111–119Language: RomanianURL: https://ritl.ro/pdf/2024/9_M_Oancea.pdfDOI: 10.59277/ritl.2024.18.09 Abstract: G. Călinescu highlighted the absence of a major balzacian novel in Romanian literature and set out to fill this gap himself. Enigma Otiliei, has become one of the most frequently cited examples of the genre in Romanian literature. While many key balzacian elements are present, however, the novel often strays from its professed model. This paper examines the complex ways in which Călinescu’s novel both adheres to and deviates from the balzacian tradition. Modern themes, sensibilities, and literary techniques permeate Călinescu’s work. Critics have noted the presence of humor and the predominance of scenes over summary, action, or plot. The most significant deviation from the balzacian novel, however, lies in the complexity of Călinescu’s main characters, and, consequently, in relationships that are much harder to define….

👤Author Name: Andrei Bulboacă-TrifAffiliation: Facultatea de Litere, Universitatea din BucureștiContact: bulboacă_andrei@yahoo.com 📄Article Citation Recommendation: BULBOACĂ-TRIF, Andrei. „Relevanța criticii literare în epoca digitalizării”. RITL, New Series, XVIII, 2024, p. 104-110. doi: 10.59277/ritl.2024.18.08Titlul: RELEVANȚA CRITICII LITERARE ÎN EPOCA DIGITALIZĂRIITitle: THE RELEVANCE OF LITERARY CRITICISM IN THE AGE OF DIGITALIZATIONPages: 104-110Language: RomanianURL: https://ritl.ro/pdf/2024/8_A_Bulboca-Trif.pdfDOI: 10.59277/ritl.2024.18.08 Abstract: In the age of continuous digitization, literary criticism is evolving, but at the same time at a standstill. This paper aims to answer a question that may arise in the minds of many literary critics, and, why not, also of students or teachers: is criticism still relevant today in an age of advanced technology? Does anyone still have the patience and openness to go through it? The speed and volume of information can very easily undermine the rigor of critical, serious analysis, because the public can more easily get their information from social networks. When we want to buy or read other people’s opinions about a book, do we focus our attention on online reviewers, „booktubers” or „booktokers”, or do we read relevant reviews? If we observe carefully, we will see that on many covers of books released in bookstores appear small phrases from literary chronicles, published in…

👤Author Name: Daniela PetroşelAffiliation: Prof. univ. dr., Universitatea ,,Ştefan cel Mare” din SuceavaContact: daniela.petrosel@usm.ro 📄Article Citation Recommendation: PETROȘEL, Daniela. „Lectura textului digital şi profilul noului cititor”. RITL, New Series, XVIII, 2024, p. 92–103. doi: 10.59277/ritl.2024.18.07Titlul: LECTURA TEXTULUI DIGITAL ŞI PROFILUL NOULUI CITITORTitle: DIGITAL READING AND THE PROFILE OF A NEW READERPages: 92–103Language: RomanianURL: https://ritl.ro/pdf/2024/7_D_Petrosel.pdfDOI: 10.59277/ritl.2024.18.07 Abstract: The paper aims to identify the recurring elements ordering current theories of digital reading and to trace the profile of a new reader. The meanings of reading are synonymous here with deep reading, not hyperreading, and by digital texts we mean digital versions of a printed text, not digitally native books. The ideas developed by theorists such as Sven Birkerts, Andrew Piper, Thomas Mc Laughlin, Naomi S. Baron, etc. determine three main cores for defining digital reading: analysis of the digital medium’s features, recovery and emphasis on the physical dimension of the act of reading, and the changes produced in the comprehension of the text. A nostalgic tone is used along with a critical one, and the roles of reading and of the reader are outlined in relation to the broader background of understanding both the changes of knowledge models and the impact of…

👤Author Name: Anca DinuAffiliation: Lect. univ. dr., Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din BucureștiContact: ancaddinu@gmail.com 📄Article Citation Recommendation: DINU, Anca, „Digital humanities și revoluția inteligenței artificiale”. RITL, New Series, XVIII, 2024, p. 84-91. doi: 10.59277/ritl.2024.18.06Titlul: DIGITAL HUMANITIES ȘI REVOLUȚIA INTELIGENȚEI ARTIFICIALETitle: DIGITAL HUMANITIES AND THE AI REVOLUTIONPages: 84-91Language: RomanianURL: https://ritl.ro/pdf/2024/6_A_Dinu.pdfDOI: 10.59277/ritl.2024.18.06 Abstract: Digital Humanities (DH) is a scientific domain, albeit an elusive one. Broadly, DH studies digital cultural objects in a computational way. There is no commonly accepted definition. The challenge in defining DH stems from the wide variety of disciplines involved, like cultural heritage, linguistics, literature, digital archaeology, history, arts, philosophy, etc. that all have their own methodology and tools. A common misunderstanding is that the DH is concerned only with the conversion of physical objects like manuscripts, maps, cultural artefacts, sounds, into a machine-readable format. But this is only the first step: ob­taining the object of study. The most challenging part is the computational processing of the digital objects by operations such as interrogation, editing, annotating, visualization, Data Mining, automatic classification, clustering, pattern recognition, information extraction, etc. Only a decade ago, all of these could have been performed exclusively by scholars with computer science background, but…